 Bine ați venit în Moldova
ISTORIE
Republica Moldova este o tara mica din Sud-Estul Europei, invecinata la Rasarit cu Ucraina, iar la Asfintit cu Romania. Trecutul ei cunoaste o istorie bogata, plina de zbucium si de evenimente dramatice.
Incepind cu secolul al XIV-lea, ea este o parte integranta a voievodatului Moldova, situat intre Carpatii Orientali si riul Nistru, marginit la Nord cu Hotinul, iar la Sud, cu Dunarea de Jos si Marea Neagra.
In urma Pacii de la Bucuresti din 1812, o parte a acestui teritoriu – spatiul dintre Prut si Nistru – a revenit Rusiei Tariste, care l-a denumit Basarabia, folosind astfel o denumire mai veche atribuita partii de Sud si urmarind sa acrediteze ideea ca el ar constitui o entitate geografica deosebita de principatul Moldovei.
In ianuarie 1918 a fost proclamata Independenta Republicii Democratice Moldova. Iar la 27 martie 1918 s-a hotarit Unirea cu Romania. Urmatorul proces de anexare a avut loc in 1940 in urma semnarii Pactului Molotov - Ribbentrop. Basarabia a fost alipita la URSS si a fost proclamata RSS Moldoveneasca, in componenta careia au intrat doar 9 judete basarabene si 6 raioane din stinga Nistrului. Teritoriul actual al Republicii Moldova este mai mic decit cel trecut sub autoritatile ruse in 1812, deoarece Hotinul de la Nord, Achermanul si Ismailul de la Sud au fost cedate in 1940 de catre autoritatile sovietice, Ucrainei.
Datorita procesului de restructurare inceput in tarile Europei Centrale si de Est, la 23 iunie 1990 Moldova isi proclama suveranitatea, iar la 27 august 1991- Independenta de Stat. La 2 martie 1992 Republica Moldova devine membru al Natiunilor Unite.Republica Moldova are o populatie de 3570,10 mii si este una din cele mai dens populate tari din Europa.
Populație
In Republica Moldova convietuiesc reprezentanti ai mai multor popoare si grupuri etnice. Structura populatiei pe nationalitati se prezinta astfel: moldoveni – 64,5%, ucraineni – 13,8%, rusi – 13%, alte etnii (gagauzi, bulgari, evrei, belarusi, nemti, etc.).
O mare parte a populatiei locuieste in mediu rural, populatia urbana reprezintind 45%.
Cele mai mari orase ale Moldovei sunt capitala sa Chisinau (peste 755140 locuitori); Balti (127603); Cahul (119 131); Hincesti (119569); Orhei (115828); Soroca (100490); Ungheni (110674); U.T.A. Gagauzia (155711).
Limba
In conformitate cu Constitutia, limba de stat a Republicii Moldova este limba moldoveneasca, care functioneaza pe baza grafiei latine. Ca limba de stat, limba moldoveneasca se foloseste in toate sferele vietii politice, economice, sociale si culturale si indeplineste, in legatura cu aceasta, functiile limbii de comunicare interetnica pe teritoriul republicii.
Limba de lucru in organele puterii de stat, administratiei de stat si organizatiilor obstesti este limba de stat. Tot odata se asigura traducerea in limba rusa.
Limba rusa se foloseste pe teritoriul republicii alaturi de limba moldoveneasca in calitate de limba de comunicare intre natiuni.
Republica Moldova garanteaza folosirea limbilor ucraineana, rusa, bulgara, ivrit, idis, tiganeasca, a limbilor altor grupuri etnice, care locuiesc pe teritoriul republicii, pentru satisfacerea necesitatilor lor national-culturale.
Limbile straine vorbite mai des, in special de cei tineri, sint engleza, franceza, germana si italiana.
Religie
In Republica Moldova convietuiesc, in fond, reprezentanti a doua religii mondiale: adeptii crestinismului si iudaismului. Primii sunt reprezentanti de circa 1800 comunitati, cei de ai doilea de 7 comunitati. Ponderea, in aceasta ordine de idei o detine Biserica Ortodoxa din Moldova, care cuprinde circa 95% de crestini ortodocsi din populatia republicii. Acestea au la dispozitie 1034 de biserici, 36 manastiri si 7 schituri cu aproximativ 5000 de deserventi (preoti, dascali, epitropi, etc.)
Biserica ortodoxa din Moldova (Metropolia Moldovei) este condusa de Inalt Prea Sfintitul VLADIMIR, Metropolit al Chisinaului si al intregii Moldove. Biserica este organizata in 4 eparhii: de Chisinau, Edinet si Briceni, Cahul si Lapusna, Dubasari si Tiraspol. In orasul Balti activeaza un vicariat.
Personalul cultic este instruit in cadrul Academiei Teologice Chisinau, Seminariului Teologic (Manastirea Noul Neamt, Chitcani), Liceului duhovnicesc de fete (Manastirea Suruceni), Liceului duhovnicesc de baieti (Manastirea “Nasterea Domnului”, Zabriceni).
In Republica Moldova libertatea de constiinta si libertatea religioasa este garantata de constitutie (art.31). Fiecare cetatean are dreptul de a profesa liber credinta religioasa in orice forma, individual sau asociat, de a raspindi aceasta credinta, de a exercita in particular sau public cultul, daca exercitul lui nu contravine Constitutiei si legislatiei in vigoare.
Bucătărie/Băuturi
Moldova este o tara imbelsugata cu sol fertil si insorita, cu oameni harnici si grijulii. Natura Moldovei este foarte darnica in struguri, fructe, legume, produse din carne si lapte, cereale, care si-au gasit loc in bucataria nationala. Solurile bogate in cernoziom, dar si tehnologiile agricole traditionale, favorizeaza cultivarea unei mari diversitati de produse primare pure.
Bucataria moldoveneasca a influentat mult bucatariile traditionale ale altor popoare de pe teritoriul ei, si in acelasi timp s-a completat cu elemente din cea ucraineana, bulgara, gagauza, rusa, iar in secolele trecute din bucatariile greceasca si turceasca.
Traditionale pentru bucataria autohtona sunt bucatele pregatite din cele mai variate legume: rosii, ardei, vinete, varza alba, fasole, ceapa, usturoi, praz etc. Legumele sunt folosite la pregatirea salatelor si sosurilor, ele sunt coapte, inabusite, murate, sarate sau marinate, obtinindu-se astfel adevarate opere de arta culinara. Un colorit specific reda bucatariei traditionale o diversitate mare de bucate din porumb si faina de porumb: crupe, copturi, supe, fulgi, bauturi nealcoolice, etc. Mai cunoscuta este mamaliga – un terci din faina de porumb cu gust fin si delicios. Mamaliga este servita cu jumari, fripturi, brinza, smintina etc.
In bucataria moldoveneasca un rol aparte le revine produselor din carne, in special la pregatirea bucatelor calde, dar si aperitivelor. Este populara zama de pui, bors, tocana, friptura si costita din carne de porc, mici din carne de vita, mangea din carne de berbec. Multe bucate din carne si peste sunt preparate la gratar deasupra carbunelui de lemn incins. Produsele astfel pregatite sunt de obicei anterior marinate.
Nici o sarbatoare traditionala nu se petrece fara sarmale, racituri, taitei cu carne de pasare etc. Masa de sarbatoare in Moldova este cu gust impodobita cu bucate delicioase din faina de griu: prajitei, copturi, invartite, placinte, sarailii cu fructe, legume, nuci etc.
In diferite zone ale Moldovei predomina bucataria locala: in zonele de est ucrainenii prefera renumitele borsuri, la sud bulgarii va pot servi cu un sos traditional – mangea din pui, iar gagauzii – cu sorpa, o supa din carne de berbec, pregatita cu multe mirodenii, in comunitatile de rusi sunt populare pelmeni – un soi de coltunasi cu carne, etc.
In bucataria moldoveneasca sunt servite o gama variata de bauturi traditionale: compoturi, sucuri din fructe, dar si bauturi tari: vinuri, divinuri, brendi, tuica, etc.
Viticultura in Moldova are traditii multiseculare. Celebrele vinuri moldovenesti sunt cunoscute si apreciate departe peste hotarele tarii. Ele pot fi seci, pentru desert sau tari, pot avea un buchet variat de arome si nuante cromatice. La pregatirea vinurilor sunt folosite soiuri europene: Sovignon, Cabernet, Muscat etc., dar si cele moldovenesti: Feteasca, Rara neagra, Moldova etc.
Bauturile tari: rachiurile, brendy si divinurile sunt pregatite dupa tehnologiile traditionale.
In vinariile Moldovei pot fi organizate vizite pentru degustarea vinurilor.
Tradiții
Moldova este o tara europeana cu o bogata istorie, o tara populata, preponderent, de moldoveni (romani), cat si de multe minoritati nationale: ucraineni, bulgari, gagauzi, rusi, evrei, tigani, nemti, cehi etc. In acelasi timp, aici s-au pastrat multe traditii multiseculare. Neobisnuit poate parea faptul ca mozaicul polietnic al acestui teritoriu nu s-a sters din traditiile populare, ba din contra le-a imbogatit cu noi calitati, dandu-le un nou colorit si formand un original conglomerat de obiceiuri, ritualuri, folclor etc. omniprezente in satele Moldovei.
Oricit insa de pestrita nu ar fi populatia de aici, cea mai importanta calitate a ei este ospitalitatea. In Moldova fiecare oaspete este primit cu o deosebita caldura. Gospodarul casei intotdeauna va gasi pentru el un pahar de vin bun moldovenesc, iar gospodina – cele mai alese bucate. Oaspetii sunt, de obicei, invitati in „Casa Mare”, o odaie traditionala in fiecare casa de la noi, unde se petrec toate sarbatorile. Sarbatori in Moldova sunt multe si variate. La ele poate participa oricine. Sarbatorile de iarna, de exemplu, sunt insotite de colinzi, haituri, scenete teatralizate ale copiilor si maturilor de la casa la casa, vestind cu bucurie sosirea unui An Nou. Toti asteapta cu nerabdare venirea lui Mos Craciun cu sania sa plina de daruri. De obicei, copiii se pregatesc minutios pentru aceasta intilnire: isi pregatesc diferite costume, masti, monteaza scenete teatralizate ... De fapt, in aceasta perioada sarbatorile calendarului agricol traditional se suprapun cu cele crestine, legate de Nasterea lui Hristos – Craciunul.
O sarbatoare traditionala moldoveneasca este "Martisorul" – simbolul primaverii. In luna martie toata lumea de la noi isi pune la piept doua fire impletite – rosii si albe, care semnifica renasterea naturii. La fel, primavara este serbat Pastele – o sarbatoare religioasa populara in Moldova. Oamenii se pregatesc din timp pentru a impodobi masa cu cele mai bogate bucate si vinuri, oua incondeiate traditionale si cozonaci. In timp ouale de Pasti incondeiate au devenit drept opere artizanale departe peste hotarele Moldovei.
Multe evenimente traditionale, la noi, reprezinta un amalgam de elemente caracteristice calendarului agricol, pastoresc, religios si civil, amestec, care in Moldova s-a transformat intr-un permanent izvor de bunavointa, caldura si ospitalitate.
Oaspetii Moldovei in timpul sarbatorilor pot participa la un sir de evenimente culturale: concerte („Martisor”, „Ciresar”, „Va invita Maria Biesu” etc.), teatre („Bitei” etc.), parade si manifestari de masa de Ziua Independentei, „Limba Noastra”, hramurile oraselor si satelor etc. Zilele roadei sunt marcate in orasele si satele noastre prin iarmaroace traditionale. In timpul acestor evenimente turistii straini pot cunoaste indeaproape folclorul , costumele traditionale, piesele de artizanat, etc.
Vom aminti de traditiile cu caracter familiar: cumatriile, nuntile, petrecerile etc., care in satele noastre s-au transformat in adevarate spectacole cu multi oaspeti si multe daruri. Traditionale in Moldova sunt sezatorile in zilele de iarna cu cintece de lautari si dansuri.
Pe buna dreptate se zice ca orice oaspete in Moldova este si prieten.
Sarbatori oficiale
|
1 Ianuarie |
Anul Nou |
|
7 Ianuarie |
Craciunul |
|
8 Martie |
Ziua Internationala a Femeii |
|
27 Aprilie |
Pastele(duminica si luni) |
|
1 Mai |
Ziua internationala a solidaritatii oamenilor muncii |
|
5 Mai |
Pastele Blajinilor |
|
9 Mai |
Ziua Victoriei si a comemorarii eroilor cazuti pentru independenta Patriei |
|
27 August |
Ziua Independentei |
|
31 August |
Limba Noastra |
|
.............. |
ziua Hramului bisericii din localitatea respectiva, declarata in modul stabilit
de consiliul local al municipiului, orasului, comunei, satului |
Moneda oficială
Moneda nationala - leul moldovenesc- a fost introdusa in circulatie la 29 noiembrie 1993.
Banca Nationala a Moldovei a fost infiintata in anul 1991.
Bancnotele actuale puse in circulatie au fost introduse de BNM in anii 1993-1995.
Bancnote: UN LEU; CINCI LEI; ZECE LEI; DOUZECI LEI; CINCIZECI LEI; UNA SUTA LEI; DOUA SUTE LEI; CINCI SUTE LEI;
Monede: 1 ban; 5 bani; 10 bani; 25 bani; 50 bani. (1 Leu = 100 bani)
     
|
